Prin Ucraina tranzitează și gazele extrase de gigantul rus Gazprom care alimentează regiunea separatistă Transnistria, inclusiv marea centrală de producție de energie MGRES a companiei de stat rusești InterRAO ce asigură circa 80% din necesarul de electricitate al malului drept al Prutului, teritoriul controlat de autoritățile constituționale din Republica Moldova.
Operatorul sistemului energetic al Republicii Moldova, Moldelectrica, a finalizat lucrările de instalare a unei celule noi de racord la stația de transformare de 110/35/10 kV Gotești de peste Prut, pentru întărirea interconexiunii cu sistemul energetic românesc, prin intermediul liniei electrice aeriene de 110 kV Fălciu (România) – Gotești, și creșterea capacității de import de energie din România a Basarabiei.
Republica Moldova se confruntă cu riscul ca, la iarnă, în condiții de criză în aprovizionarea cu energie, care ar putea surveni și ca urmare a stopării tranzitului de gaze rusești prin Ucraina către Transnistria, să nu poată importa suficient curent electric din România pentru a-și asigura integral necesitățile de consum, spune Agenția Internațională pentru Energie (AIE), reluând practic un avertisment oficial al autorităților de la Chișinău prezentat de Profit.ro la finalului lunii trecute.
Kievul negociază de mai demult cu ENTSO-E, Asociația operatorilor de transport și sistem din Europa, precum și cu Uniunea Europeană, majorarea până la iarnă a capacității tehnice de import de energie din Europa a Ucrainei și Moldovei, de la nivelul actual de 1.700 MW la 2.400 MW.
Ministerul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat după ședința Comandamentului Energetic Național de vineri, răspunzând unei întrebări din partea Profit.ro, că există și posibilitatea ca România să ceară Comisiei Europene să poată continua actuala plafonare a prețurilor la energie pentru consumatorii finali și după termenul-limită de 31 martie 2025, prevăzut de legislația în vigoare, în contextul ″segregării″ actuale a pieței unice europene de profil, cu prețuri angro uneori dramatic mai mari în Estul continentului, față de cele din Vest, și pe fondul sprijinului energetic acordat Ucrainei și Republicii Moldova.
Cel mai recent draft de Strategie energetică națională a României stipulează că ″Sectorul energetic național trebuie să aibă capacitatea de a asigura întreaga necesitate a Republicii Moldova, pe perioadă nedeterminată, sub orice circumstanță″, avându-se în vedere ″Legiferarea angajamentului României de a garanta securitatea energetică a Republicii Moldova″.
Studiul apare într-un moment în care Kievul negociază cu UE majorarea până la iarnă a capacității tehnice de import de energie din UE a Ucrainei de la nivelul actual de 1.700 MW la 2.400 MW. În primăvară, comisara UE pentru Energie, Kadri Simson, a exprimat public sprijinul politic al Executivului de la Bruxelles pentru această decizie, care nu a fost luată încă.
Republica Moldova a pierdut în primă instanță un proces deschis în justiția românească, prin care încearcă să scape de o datorie istorică de zeci de milioane de dolari rămasă neachitată, pentru importuri de energie electrică de la România efectuate acum un sfert de secol, în anii 1999-2000.
Sistemul energetic național al Ucrainei, secondat de cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, se va deconecta pentru 3 zile, în perioada 24-26 februarie, de cele cu care se învecinează direct, ale Rusiei și Belarusului la est și ale României, Ungariei și Slovaciei la vest, ca parte a unui test tehnic de operare în regim de izolare completă derulat în vederea sincronizării, de anul viitor, cu sistemele energetice din Europa de Vest și renunțării la sincronizarea actuală cu rețelele de electricitate rusă și bielorusă, care datează din epoca sovietică.